sâmbătă, 27 februarie 2010

Vindecarea slăbănogului – dragostea vindecătoare şi iubirea iertătoare

.
În ce-a de-a doua Dumincă din Postul Mare, Biserica pomeneşte pe Sf. Grigorie Palama, autorul învăţăturii conform căreia omul nu poate cunoaşte fiinţa lui Dumnezeu, dar îl poate cunoaşte prin lucrările Lui în creaţie, numite şi energii necreate.
.
Textul evanghelic relatează vindecarea unui bolnav căzut la pat, în cetatea Capernaum, oraş preferat al Mântuitorului.
.
Auzind că se află într-o casă, nişte oameni vor să aducă pe bolnav în faţa Domnului. Însă, deoarece în jurul lui Hristos se adunau mulţimi de oameni, accesul în casă era blocat.
.
Socotind că sănătatea omului este mai presus de valorile materiale, însoţitorii bolnavului strică acoperişul casei şi îl coboară pe acesta în faţa lui Iisus.
.
Văzând credinţa şi dragostea lor pentru cel suferind, Hristos dezleagă mai întâi păcatele bolnavului, pentru a ne învăţa, după cum spune şi Sf. Ap. Pavel, că păcatul este pricina bolilor şi a morţii.
.
Apoi, pentru a arăta că El este Mesia, Fiul lui Dumnezeu, stăpânul trupurilor şi al sufletelor, vindecă pe cel bolnav de neputinţa lui, împlinind astfel profeţiile Vechiului Testament, care spun că: “Acesta neputinţele noastre a luat şi bolile noastre le-a purtat”.
.
Astfel, se arată că pentru a ne vindeca de bolile sufleteşti şi trupeşti avem nevoie de pocăinţă şi de dragoste, căci adevărata vindecare a noastră constă în cunoaşterea şi practicarea iubirii divine.
.
De asemeni, multe din bolile societăţii se pot vindeca prin respectarea poruncii dragostei faţă de aproapele, aşa cum au făcut însoţitorii celui bolnav.
.
Mai mult, Mântuitorul atrage atenţia că nu trebuie ca inima noastră să fie ocupată cu gânduri rele, care se împotrivesc dragostei şi iertării.
.
Sursa: Pr. Eugen Tănăsescu, articol publicat pe Lăcaşuri Ortodoxe, precum şi pe Replica; http://www.radiodobrogea.ro/

Niciun comentariu: