luni, 17 martie 2014

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului - Mănăstiri și schituri (2)



.
Mănăstirea CORBII DE PIATRĂ

Istoricul: Biserica a fost descoperită în sec. XIV la începutul organizării ca stat a Ţării Româneşti, când Corbii aparţineau judeţului Pădureţilor, dispărând cu timpul. Se crede că a fost construită cu 2000 ani în urmă.
Mănăstirea CORBII DE PIATRĂ
Descriere: Biserica este construită în interiorul unui masiv de piatră, este compartimentată în altar, naos şi pronaos. Altarul are dimensiuni de 4/5 şi primeşte lumina din naos prin deschiderile care le lasă catapeteasma. Catapeteasma a fost construită din zid de cărămidă în anul 1804. În locul Uşilor Împărăteşti şi diaconeşti sunt perdele de culoare albastră. Naosul are dimensiuni de 6/5,70 m cu peretele din vest tencuit şi văruit în alb. Primeşte lumina de la două ferestre mari din lemn care în loc de geamuri au plase de sârma (pentru aerisire continuă). Pentru credincioşi, pe lângă pereţii din vest şi nord, sunt strane din lemn. Pronaosul are dimensiuni de 6/4,70 m, pereţii fiind văruiţi în alb. Bolta este semiovală. Intrarea în pronaos se face prin partea de vest, printr-o uşă din lemn de brad. Lumina se primeşte de la două ferestre din lemn aşezate în stânga şi dreapta uşii. Din pronaos se intră în naos printr-o deschidere făcută în zid de mărimea unei uşi, aşezată în capul vestic. Pe la mijlocul zidului este dăltuită o scobitura de mărimea unei ferestre, probabil pentru o mai bună aerisire şi pătrunderea luminii în naos. Toată biserica este pavată cu dale mari de piatră, iar acoperişul ei este stânca de deasupra.
Pictura: Pictura nu mai există. Pe partea sudică a bolţii naosului se mai văd urme de pictură veche care dăinuie încă din vremea Magdalenei Monahia. Se crede ca pictura în frescă de aici a fost sursă de inspiraţie pentru biserica Domnească din Curtea de Argeş. Catapeteasma are pictaţi în partea superioară cei 12 Apostoli cu Iisus Hristos la mijloc. A fost realizată de un oarecare Ştefan Zugravul.

Mănăstirea CORBII DE PIATRĂ
Altele: În imediata apropiere a pronaosului s-a săpat sub stâncă în formă dreptunghiulară trapeza schitului care are 11 m lungime şi 2,50 m lăţime. Are o masă dintr-un lemn cioplit şi pe o parte şi alta două bănci (laviţe) de lungimea mesei, de asemenea din lemn cioplit. Aici domnitorul ţării lua parte la hramul bisericii cu care ocazie stingea anumite neînţelegeri şi judeca cele mai grele procese.



Mănăstirea COTMEANA

Istoricul: Important monument de arhitectură medievală, este printre cele mai vechi biserici de mănăstire din ţară, care se păstrează construită în prima sa formă, de Radu I domnul Ţării Româneşti (1377-1383). Biserica a fost refăcută de Mircea cel Bătrân între 1387-1389, fiind un bun popas pe drumul dintre Piteşti şi Mănăstirea Cozia, ctitorie de seama a lui. A fost restaurată de Constantin Brâncoveanu în 1711, prilej cu care i se înlocuiesc ancadramentele ferestrelor şi uşii de la intrarea în naos. Ieromonahii Ilarion şi Sofronie de la Cozia fac şi ei reparaţii în 1777. Atunci i se lărgeşte pronaosul şi i se adaugă pe latura nordică un pridvor. În 1857, când s-au mai făcut unele reparaţii, s-a construit şi clopotniţa. Restaurările efectuate de Direcţia Monumentelor Istorice în 1922-1924, 1959 şi 1972 n-au afectat forma originală a edificiului şi nici cele făcute după cutremurele din 1977 şi 1986.
Mănăstirea COTMEANA       Mănăstirea COTMEANA
Descriere: Biserica (veche) are ziduri groase din cărămidă. Este compartimentată în altar, naos şi pronaos. Pridvorul adăugat în 1777 în partea nordică a bisericii este deschis cu arcadele susţinute de două mari coloane de piatră în faţă şi alte două legate de zidurile pronaosului. Are o pictură foarte veche pe plafon. Naosul este despărţit de pronaos printr-un zid cu o deschidere de comunicare. Catapeteasma este din zid. Are o turlă joasă pe pronaos, acoperită cu şindrilă ca şi pronaosul.
Pictura: Pictura din naos este din vremea lui Mircea cel Bătrân, iar în pronaos din vremea lui Constantin Brâncoveanu. Nu se cunosc numele pictorilor.
                Mănăstirea COTMEANA

Altele: Clopotniţa construită în 1857 este din zid cu turnul din lemn, acoperită cu şindrilă. Clopotul, poate cel mai vechi din ţară, este dăruit de jupân Dragomir în 1385.   



Mănăstirea CURTEA DE ARGEŞ

Istoricul: Capodoperă a arhitecturii medievale, evocată în nemuritoarea baladă a meşterului Manole, e ctitorită de Neagoe Basarab (domnul Ţării Româneşti 1512-1521) şi sfinţită în 1517. La slujba de sfinţire din 15 august 1517 a participat şi Patriarhul Constantinopolului. Cronicarul religios Gavrilă Drotul de la Muntele Athos, care a fost prezent la slujba de sfinţire, a comparat-o cu catedralele Sf. Sofia şi Sion, considerând că frumuseţea ei o întrece pe a acestora. Impresionantă realizare artistică prin măreţia construcţiei şi bogăţia ornamentelor sculpturale, Mănăstirea a reprezentat o modalitate de evidenţiere a puterii, bogăţiei şi rafinamentului ctitorului ei, Neagoe Basarab, din familia Craiovenilor, sporindu-i prestigiul în faţa poporului său şi păstrându-i vie amintirea de-a lungul secolelor. Biserica a fost restaurată în timpul domniilor lui Matei Basarab (care a reclădit şi turnul clopotniţei de la intrare) şi Şerban Cantacuzino (în 1682). Avariată de cutremurul din 1802, s-a reparat în 1804 de episcopul Iosif, când s-a renovat şi pictura. Cutremurul din 1838 a avariat-o din nou. A fost reparată de episcopul Ilarion. Incendiul din 1876 i-a produs mari stricăciuni. A fost restaurată la porunca regelui Carol I de arhitectul francez Andre Lecomte de Noiiy în anii 1875 - 1885. Specialişti afirmă că în urma acestei restaurări monumentul a pierdut din valoare.
                    Mănăstirea CURTEA DE ARGEŞ
Descriere: Biserica este în formă de cruce, compartimentată în altar, naos, pronaos. Pronaosul de formă dreptunghiulară este supradimensionat faţă de naos, formează partea principală a edificiului şi serveşte de mausoleu primilor ctitori: Neagoe Basarab, soţia sa Despina Doamna, fiica sa Doamna Stanca, ginerele lui Neagoe, Radu de la Afumaţi şi familia regală Carol I (1866 - 1914), regina Elisabeta, Ferdinand I (1914 - 1827) şi regina Maria au mormintele aici. Are două turle mari, una pe naos şi alta pe pronaos. Turla de pe pronaos are în stânga şi în dreapta ei câte o turlă mai mică, răsucite în spirală, fiecare în sens invers faţă de vecina ei. Turlele sunt poligonale, au ferestre înalte şi înguste. În interior are 6 coloane de susţinere a arcadelor ornamentate cu sculptură în partea superioară. Catapeteasma şi Uşile Împărăteşti sunt ornamentate cu o sculptură aurită. Pardoseala este din mozaic. Zidurile în exterior au un brâu median gros, torsionat, care împarte faţada în două registre. Registrul superior are firide terminate în arc, ornamentate. Sub cornişe de jur-împrejur este o dantelărie sculpturală. Elementele decorative ce împodobesc exteriorul dezvăluie influenţe ale artei armene, persane, georgiene şi arabe. Cu toate acestea, totul alcătuieşte o perfectă şi armonioasă unitate.
                    Mănăstirea CURTEA DE ARGEŞ
Pictura: Pictura originală a fost terminată pe 10 decembrie 1526, de Radu de la Afumaţi şi este opera renumitului pictor din vremea aceea Dobromir din Târgovişte. A fost renovată cu prilejul reparaţiilor din 1804, iar la restaurarea bisericii din 1875 - 1885, a fost repictată de fratele arhitectului. Fragmente din pictură originală pot fi văzute în colecţia de obiecte a palatului Episcopal Curtea de Argeş şi la Muzeul de Artă al României din Bucureşti.
Altele: La 70 m răsărit de biserica monument este paraclisul în care se ţin slujbele.  
                   Mănăstirea CURTEA DE ARGEŞ

Sursa: http://www.manastiriortodoxe.ro