FIINTA LUI DUMNEZEU
.
90. Stim noi ceva despre fiinta lui Dumnezeu?
Nu putem cunoaste fiinta lui Dumnezeu nici pe calea firii, nici pe calea mai presus de fire. Fiinta lui Dumnezeu este "ascunsul" tainic, la care nu ne putem ridica cu mintea si cu care nu putem intra in legatura. Ea e mai presus de orice nume, cum spune Dionisie Pseudo-Areopagitul. Dar noi cunoastem lucrarile acelei fiinte, care coboara la noi, cum zic Sf. Parinti. Toate numele ce le dam lui Dumnezeu privesc aceste lucrari; intelepciunea lui Dumnezeu, vazuta in lume, este o astfel de lucrare; puterea Lui creatoare la fel. Aceste lucrari le mai numim si insusiri ale lui Dumnezeu, sau pe baza acestor lucrari ii dam lui Dumnezeu asa-numitele insusiri. In cunoasterea fireasca, aceste lucrari sau insusiri ale lui Dumnezeu le aflam prin analogie de la lucrarile create; in cunoasterea mai presus de fire avem o vedere mai de-a dreptul a lor.
.INSUSIRILE LUI DUMNEZEU
.
91. Ce inseamna cuvintele: "Cred intru unul Dumnezeu"?
Aceste cuvinte au fost puse in Simbolul Credintei pentru a risipi credinta desarta a paganilor, ca sunt mai multi dumnezei. Credinta intr-un singur Dumnezeu, sau monoteismul, e sustinuta de toti Parintii si Scriitorii bisericesti care s-au ocupat de acest adevar.
.
92. Care sunt insusirile lui Dumnezeu?
92. Care sunt insusirile lui Dumnezeu?
- Dumnezeu este unul. Sf. Apostol Pavel scrie corintenilor: "Totusi, pentru noi este un singur Dumnezeu-Tatal, din Care sunt toate si noi intru El; si un singur Domn Iisus Hristos, prin Care sunt toate si noi prin El" (I Cor. 8, 6). Dumnezeu este unul singur pentru ca unul singur e universul pe care l-a facut (Origen, Contra lui Cels, 1, 23, Migne, P. G., XI, col. 701). Sf. Efrem zice: «Daca nu e un singur Dumnezeu, nu e Dumnezeu» (Sf. Efrem Sirul, Cuvant contra ereziilor, 3, Assemanni, 2, p. 443).
- Dumnezeu este Duh, cum o marturiseste Mantuitorul insusi femeii samarinence: "Duh este Dumnezeu, si cei ce I se inchina trebuie sa I se inchine in duh si in adevar" (Ioan 4, 24). «El e nematerial si netrupesc, spune Sf. Ioan Damaschin (Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, 2, 3, Migne, P. G., XCIV, col. 865). El e izvorul din care-si ia inceputul toata firea intelegatoare si duhul (Origen, Despre Principii, 1, 1, 6, Migne, P. G., XI, col. 124).
- Dumnezeu e simplu, adica necompus, fiindca e nematerial. Firea Sa e necompusa si duhovniceasca (Didim, Despre Sf. Duh, 35, Migne, P. G., XXXK, col. 1064). El nu admite nici un fel de adaos in Sine si nu are ceva mai mare, sau mai mic, in Sine (Origen, Despre Principii, 1, 1, 6, Migne, P. G., XI, col. 124).
- Dumnezeu e neschimbator, cum ne-o arata Sf. Iacov prin cuvintele: "Parintele luminilor, la Care nu e schimbare sau umbra de mutare" (1, 17).
- Dumnezeu este vesnic, cum ne incredinteaza cuvintele Apocalipsei: "Sfant, Sfant, Sfant, Domnul Dumnezeu, Atottiitorul, Cel ce era, Cel ce este si Cel ce vine" (Apoc. 4, 8). El e inainte de timp, pentru ca timpul e de la El. Insusirea Lui vesnica e ca El este vesnic (Sf. Ilarie, Despre Sf. Treime, 2, 7, Migne, P. L., X, col. 54).
- Dumnezeu e necuprins, pentru ca este nesfarsit si de nespus. Dumnezeu este nevazut. Cuvantul se adreseaza catre El in tacere, simtul se toceste vrand sa-L cerceteze, iar intelegerea se inchirceste vrand sa-L imbratiseze (Sf. Ilarie, Despre Sf. Treime, loc. cit.).
- Dumnezeu e atotprezent, cum ne spune Psalmistul: "De ma voi sui in cer, Tu acolo esti; de ma voi cobori in iad, de fata esti. De voi lua aripile mele de dimineata si ma voi salaslui la marginile marii, si acolo mana Ta ma va povatui si ma va tine dreapta Ta" (Ps. 138, 8-10). Fiind fara inceput si fara sfarsit, Dumnezeu este atotprezent, pentru ca nu El e in altceva, dar toate sunt in El. El e pretutindeni si e in intregime pretutindeni (Sf. Ilarie, Despre Sf. Treime, loc. cit.).
- Dumnezeu e atotputernic, cum ne incredinteaza Sf. Evanghelie: " Cele ce nu sunt cu putinta la oameni sunt cu putinta la Dumnezeu" (Luca 18, 27). Atotputernicia lui Dumnezeu o sustin toti Sf. Parinti, indeosebi Aristide, Teofil al Antiohiei, Sf. Irineu, Clement Alexandrinul, Sf. Chiril al Ierusalimului. Puterea lui Dumnezeu e nevazuta si ascunde o mare patrundere si simtire a Duhului (Sf. Irineu, Contra ereziilor, 2, 6, 1, Migne, P. G., VII, col. 724).
- Dumnezeu e atotstiintitor, cum ne spune Sf. Apostol Pavel: "O, adancul bogatiei si al intelepciunii si al stiintei lui Dumnezeu! Cat sunt de necercate judecatile Lui si nepatrunse caile Lui!" (Rom. 11, 33). Stiinta lui Dumnezeu cunoaste toate deodata: cele trecute, cele prezente, cele viitoare. El cunoaste totul din veci; El stie inainte de facerea lumii ce se va intampla pana in ultimele clipe ale acesteia. Dumnezeu nu S-a sfatuit cu nimeni despre noi, in momentul cand am fost creati, pentru ca El cunostea rostul nostru inainte de facerea pamantului si a veacurilor (Sf. Chiril al Alexandriei, Teza despre Sf. si cea de o fiinta Treime, 15, Migne, P. G, LXXV, col. 292). Prin prestiinta Sa, Dumnezeu nu ne obliga sa facem cele viitoare (Fer. Augustin, Despre liberul arbitru, 3, 4, 11, Migne, P. L., XXXII, col. 1276). Dumnezeu stie toate cate se vor intampla prin libera vointa a oamenilor, dar aceasta prestiinta nu nimiceste liberul arbitru sau libera hotarare (Teodoret, Comentar la Romani, 8, 30, Migne, P. G; LXXXII, col. 141). Dumnezeu priveste in inimi, stie toate si aude toate (Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheza 4-5 Migne, P. G., XXXIII, col. 460).
- Dumnezeu e drept, cum spune Psalmistul: "Domnul iubeste judecata si nu va parasi pe cei cuviosi ai Sai; (acestia) in veac vor fi paziti; iar cei fara-de-lege vor fi izgoniti si semintia celor necredinciosi va fi starpita" (Ps. 36, 28).
- Dumnezeu e bun, cum declara insusi Mantuitorul: "Nimeni nu este bun decat numai unul Dumnezeu" (Matei 19, 17).
- Dumnezeu e iubire, cum ne incredinteaza Sf. Apostol Ioan (I Ioan 4, 8 si 16).
- Dumnezeu este lumina (I Ioan 1, 5).
- Dumnezeu este desavarsit, dupa cuvantul Mantuitorului: "Fiti dar desavarsiti, precum Tatal vostru din ceruri desavarsit este" (Matei 5, 48). Dumnezeu e desavarsit in toate, egal si asemenea cu Sine. Nu e supus prefacerii lucrurilor, nici nasterii, nici intamplarii. El nu Se micsoreaza, nici nu creste, ci e totdeauna acelasi (Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheza 4-5, Migne, P. G., XXXIII, col. 460; Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, 1, 5, Migne, P. G., XCIV, col. ,801).
.
93. Daca Dumnezeu este Duh, de ce in Sf. Scriptura se vorbeste despre mana, ochii, urechile, mainile lui Dumnezeu?
93. Daca Dumnezeu este Duh, de ce in Sf. Scriptura se vorbeste despre mana, ochii, urechile, mainile lui Dumnezeu?
Sf. Scriptura tine seama de firea limbii omenesti, adica de felul ei de a-si arata gandurile. Cuvintele de mai sus nu infatiseaza organe trupesti, asemenea celor omenesti, ci anumite puteri ale lui Dumnezeu. Astfel inima arata bunatatea si iubirea lui Dumnezeu, ochii si urechile arata atotstiinta Lui, iar mainile, atotputernicia Lui. Dupa cum chipul lui Dumnezeu nu poate fi zugravit in mintea noastra, tot asa nu poate fi vorba de organe trupesti ale lui Dumnezeu, caci dupa cuvantul unui Parinte al Bisericii: «El aude fara urechi, vorbeste fara gura, lucreaza fara maini, vede fara ochi» (Sf. Efrem Sirul, Cantece nisibiene, 3, 1, BK 78 si Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, trad. Dr. D. Fecioru, Bucuresti, 1938, pp. 38-40).
.
94. Daca Dumnezeu este peste tot locul, de ce se spune in Sf. Scriptura ca El este in ceruri sau in Biserica?
94. Daca Dumnezeu este peste tot locul, de ce se spune in Sf. Scriptura ca El este in ceruri sau in Biserica?
Dumnezeu este peste tot locul; daca se zice ca El este in mod deosebit in ceruri, este pentru ca prezenta Lui e mai vadita fiintelor spirituale, si cerul inchipuieste sfintenia; daca se vorbeste de prezenta Lui deosebita in Biserica, este pentru ca mai ales in Biserica impartaseste El, prin Sf. Taine, harul Sau sfintitor.
.
Sursa: www.patriarhia.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu