MÂNĂSTIREA STRAVRONIKITA
Stavronichita (crucea lui Nichita) numele l-a luat de la un sculptor de cruci, cuviosul Nichita care a fondat-o pe la 1006. Distrusă de foc, a fost reînoită de către patriarhul Constantinopolului Ieremia în 1520. La 1525, Neagoe-Basarab a zidit aghiazmatarul si paraclisul si îi trimetea si bani pentru întretinere. Serban-Cantacuzino i-a făcut deasemenea înbunătătiri. Biserica sf. Gheorghe a fost zidită de către mitropolitul Grigorie II al Ungro-Vlahiei 1765, care s-a săvârsit aci fiind înmormântat la malul mării, unde a fost odată o cruce de piatră. I-a mai fost închinată si biserica sf. Apostoli din Bucuresti 1765.Icoane:
O icoană a Sf. Nicolae făcătoare de minuni în următoarele împrejurări: Pe la 1545, călugării au iesit la mare să vâneze peste pentru praznic. In loc de peste însă, au scos afară această icoană si au asezat-o pe mal. Din locul unde a fost icoana, a isvorât aghiasmă, care este si astăzi. Istoricul acestei icoane este următoarul: Această sf. icoană, încă din timpul iconoclastilor care cercând sa o taie cu securea; s-a făcut ca o rană în locul acela si a început a curge sânge. Spăimântându-se păgânii au aruncat-o în mare. Unde stând s-a lipit în locul acela o scoică care se vede si astăzi [icoana săvârsind minuni]..
Sf. moaste are: Mâna sf. Ana, mâna sf. Elefterie si cotul de la mâna sf. Vasile-cel-mare. Ale sf. doctori Cosma si Damian fără de arginti si multe altele. In bibliotecă se găsesc multe manuscrise printre care 57 pe pergament cuprinzând materii bisericesti din sec. XI-XIX-lea si altele.
.
MÂNĂSTIREA XENOFONT
.
Ctitorul acestei M-tiri a fost cuviosul Xenofonte prin sec. X. Acesta fusese un viteaz grec, care si-a săvârsit viata împreună cu cei doi fii ai săi Ioan si Arcadie, în lavra cea mare. Amiralul Simeon Enuncul a reînoit-o. El se făcu călugăr cu trei membrii din suita sa: Eusebiu, Candid si Ilarion. In 1285, fu distrusă de către unionistii Latini, dar a fost refăcută de către domnitorii Tării Românesti. Pe la 1545, a fost reînoită de către boierii Craioveni: Barbu Banu, Danciu Vornicu, Pârvu si Radu.
.
.Are trei icoane făcătoare de minuni foarte frumoase. Una a Maicii Domnului căreia i se zice si "Povătuitoarea", una a Sf. Gheorghe si alta a Sf. Dimitrie.
.
Sfinte moaste are: o bucată din capul Sf. mucenic Trifon, mâna sf. Marina, a sf. Modest si altele.
.
Biblioteca, pe lângă cărti de valoare, mai are si câteva manuscrise, dintre care 8 pe pergament din sec. XII-XIV-lea cuprinzând lucrari bisericesti si 3 manuscrise pe pergament cuprinzând liturghia Sf. Ioan Hrisostom.
.
MÂNĂSTIREA ESFIGMENU
.
Istoricul acestei sf. M-tiri este următorul: in mai multe nopti cuviosii călugări au fost desteptati de un zgomot cu lovituri de toacă. Egumenul împreună cu ceilalti cuviosi au ascultat în ce parte toacă până au aflat locul. Din acest semn au înteles că îngerul le-a arătat locul cel mai frumos, unde au zidit M-rea. Strângând ei ajutoare au zidit-o pe locul unde le-a descoperit lor îngerul, numind-o "Simone" (a tocat). Asa s-a numit mai bine da 200 ani, când si-a schimbat numele în Esfigmenul (Strâmtoare) după pozitia locului. Ctitorii ei vechi au fost împăratul Teodosie cel Mic, cu sora sa Pulheria si Marcian (445). Mai pe urmă a fost refăcută cu ajutoare de la domnii Tării Românesti. In fata bisericii se văd zugrăvite chipurile patriarhului Constantinopolului Antim si a mitropolitului Veniamin Costache. In vechime M-rea ducea lipsă de apă. Egumenul Grigorie Palama a făcut rugăciuni si postiri cu lacrimi si i s-a descoperit locul unde săpând, a izvorât apă, care curge si astăzi în fata M-rei. Sunt si 9 paraclise dintre care unul pe seama românilor. .
Odoare scumpe are: o cruce de aur, cu pietre scumpe, trimisă de împărăteasa Ecaterina II-a a Rusiei si o evanghelie trimisă de printul Mihail Pavlov al Rusiei.
.
Sursa: www.sfaturiortodoxe.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu