MANASTIRI (4) - Muntele Athos

.
MÂNĂSTIREA HILANDAR
.
Această sf. M-re a fost zidită de Vlădica sârbesc, Stefan Nemanici la 1151-1195, care în călugărie luă numele de Simeon, împreună cu fiul său Sava. La această M-re se află două icoane făcătoare de minuni. Una numită "Trirucita" (cu trei mâini), fiindcă sub mâinele Maicii Domnului este zugrăvită si mâna Sf. Ioan Damaschin. Se stie că acesta a fost secretarul Voievodului Damascului si, scriind el o scrisoare împăratului Bizantin, Leon Iconoclastul, a fost socotit de voievod ca trădător al intereselor Damascului si deci a poruncit să i se taie mâna. A stat mâna spânzurată în ulita Damascului, de dimineată si până seara. Către seară Sf. Ioan a cerut mâna de la voievod si i s-a permis s-o ia. Ioan o aseză la locul de unde fusese tăiată si prin rugăciune fierbinte, cu lacrimi făcute în fata acestei sfinte icoane s-a prins la loc lecuindu-se.

.

Se mai găsesc sfinte moaste ale diferitilor sfinti, o părticică din Sf. lemn, Capul Sf. Eftimie cel mare si piciorul Sf. Simeon ctitorul M-rei. In interior are 16 paraclise cu odoare scumpe, o evanghelie scrisă pe pergament de mare valoare, cârti si manuscrise Slavone, 6 din pergament din sec. XII-XVII-lea cuprinzând chestiuni bisericesti, 68 manuscrise cuprinzând materii Eclesiastice din sec. XVII-XVIII-lea.
.

.
MÂNĂSTIREA DIONISIU
.

Această M-re a fost zidită de către Sf. Dionisie de Corita prin 1389, de la care s-a si numit M-rea lui Dionisie. Locul unde s-a zidit a fost arătat într-un chip minunat lui Dionisie care se sihăstrea într-o pesteră din apropiere, anume: in toate noptile se pogora din cer o lumină ca o stea în acel loc si sta până în zori de zi. Văzând această arătare minunată, cuviosul Dionisie în mai multe rânduri, s-a dus si a vestit aceasta părintilor din Sf. Munte. Acestia au cunoscut că este voia lui D-zeu să zidească pe locul acela o sf. M-re. Dionisie apoi a strâns bani de la domnii crestini si a zidit această sf. M-re. Printre ctitori se afla si împăratul Alexie de la Trapezunda (1615), iar mai târziu monahul Antonie Moldoveanul, a zidit spitalul cu biserica Sf. doctori fără de arginti, Cosma si Damian. In anii 1512-1521, Neagoe-Basarab domnul Tării Românesti a făcut-o din nou, i-a dat avere si schitul din jud. Romanati. Aici se află mormântul Sf. Nifon mitropolitul Tării Românesti (Târgoviste 1504). Neagoe-Vodă i-a făcut un sicriu de sidef în care s-au pus sfintele moaste, afară de cap, care a fost adus în tară si asezat la M-rea Curtea de Arges. Fiul lui Neagoe, Petru Neagoe a făcut daruri de mare valoare. Domnitorul Tării Românesti Alexandru si sotia sa d-na Ruxandra, i-a făcut daruri scumpe. Se mai află mâna dreaptă a Sf. Ioan Botezătorul, un dinte al Sf. Hristofor si mici părticele de la Sf. evanghelist Luca si arhidiacon Stefan, o bucată din lantul Sf. Petru etc. Cărti alese: o evanghelie pe pergament din sec, VII si 17 manuscrise rulate cu sfinte liturghii pe pergament, 20 evanghelii pe hârtie din sec. XIV-XVII-lea si multe altele.

.

.

MÂNĂSTIREA CUTLUMUS

.

Ctitorul ei fondator a fost Alexe Comneanu, împăratul Bizantului si călugărul Calist Cotlomuseanu (sec. IX), un arab evlavios de la care îsi trage si numele. Mama acestuia, era crestină si el însusi devine crestin, schimbându-si numele său arab în Constantin, iar din călugărie, Calist. Mai târziu, această M-re a fost jefuită, iar Vodă Neagoe Basarab, Mircea cel Bătrân si Vintilă Vodă, domnii Tării Românesti au refăcut-o si au împodobit-o din nou. Aici a fost Protas, fostul mitropolit al Ungro-Vlahiei Hariton (1372-1380+), din care pricină se mai numeste si M-rea Sf. Hariton. In 1766, a vietuit aici ca simplu călugăr Matei patriarhul Alexandriei, care a înzestrat-o cu avere.

Aici se află icoana Mântuitorului si a Maicii Domnului numită "Mijlocitoarea", făcătoare de minuni. Are părticele de la diferiti sfinti: capul Sf. Haralambie, piciorul Sf. Ana, capul Sf. Alipie Stâlpnicul, precum si mâna stângă a lui Grigore Teologul, Sf. Paraschevi, Sf. Anastasia (izb. de otrava). Pe lângă cărti vechi de ritual si teologie, are si manuscrise, 94 pe pergament, cuprinzând chestiuni bisericesti din sec. X-XIV-lea, 300 manuscrise cu materii si muzică bisericească din sec. XIV-XIX-lea.

In paraclis se afla icoana Maicii Domnului "Tare Aparatoare" (sec.XIII) - aparatoare de foc si de frica.

Sursa: www.munteleathos.ro