.
Mănăstirea
DE SUB PIATRĂ – SĂLCIUA
.
Istoricul: În
aceste locuri viaţă monahală a existat de cinci secole şi
jumătate. Biserica a fost construită prin 1450. A funcţionat ca
mănăstire cu obşte de călugări până în anul 1760, când a
început prigoana habsburgică şi biserica a fost arsă.
Pictura: Pictura
interioară, executată pe pânză şi lipită pe pereţi, se
păstrează în întregime în altar şi pe iconostas. Pictura din
naos şi pronaos s-a deteriorat în timp, de aceea a fost necesar ca
în 1948 pereţii să fie văruiţi în aceste compartimente. În
sfântul altar, pe peretele din stânga, există, scrisă cu litere
chirilice, inscripţia: Acest sfânt altar l-au plătit Ioan
Rac şi cu Sotra Gavril din Ponor pentru zugrăvit ca să fie
pomenire. Pe iconostas, tot în litere chirilice, este
următoarea inscripţie: 1844 - Acest Fruntariu l-au plătit
Baic Florea şi cu soţia sa Lupa pentru zugrăvit.
Altele: Ca
patrimoniu cu valoare se păstrează icoane vechi din lemn, care
datează din jurul anului 1800 şi icoane pe sticlă care datează
din anul 1750.
.
Mănăstirea
DUMBRAVA
.
Istoricul: În
zonă n-a fost mănăstire, dar în timpul prigoanei bisericii
ortodoxe de către austro-ungari, ocupanţii Transilvaniei, aceştia
au dat foc unui preot din apropiere care s-a opus să treacă la
catolicism. şi tot în împrejurimi, pe Dealul Costiţa, a poposit
domnitorul Mihai Viteazul cu trupele sale în drum spre Miraslău. Pe
acest deal se află o cruce de piatră ridicată în vremea aceea. În
memoria acestor evenimente, cinstite cu evlavie, Preotul Teodor
Crişan a avut iniţiativa şi a întreprins demersuri pentru a se
înfiinţa o mănăstire cu obşte de maici. Aceasta a fost şi
dorinţa credincioşilor din zonă. Locul a fost sfinţit la 26
octombrie 1996, iar în luna mai 1997 au pornit lucrările pentru
construirea mănăstirii, începându-se mai întâi cu biserica.
Lucrându-se cu sârguinţă, la 26 octombrie a aceluiaşi an, s-a
sfinţit biserica, făcându-se prima slujbă în ea, iar la
începutul lunii noiembrie 1997 au venit aici primele maici din alte
mănăstiri şi din lume, continuându-se popularea ei. Cu timpul s-a
terminat şi corpul de chilii cu clopotniţa bisericii, aşa că în
toamna anului 1999 viaţa în mănăstire decurgea normal ca în
vechile mănăstiri.
Descriere: Biserica
este o construcţie din zid în formă de cruce, înaltă, lungă de
26 m, având 9 m lăţime în zona absidelor naosului, 6 m lăţime
în pronaos. Spaţiul este compartimentat în altar, naos, pronaos şi
pridvor închis. Biserica are şi un pridvor deschis. Altarul este
luminat de o fereastră la sud şi alta la nord. Catapeteasma este
din lemn de tei, sculptat de meşterul Gheorghe din Cluj-Napoca.
Naosul primeşte lumină de la o fereastră la sud şi alta la nord.
Are absidele pronunţate (largi şi profunde). Deasupra se înalţă
o turlă deschisă, de formă circulară în interior şi octogonală
la exterior, cu acoperişul piramidal. Pronaosul este luminat de
asemenea de câte o fereastră la sud şi nord. Pridvorul închis
este luminat de două ferestre suprapuse, cât înălţimea
zidurilor, aşezate la sud, nord şi vest. În stânga pridvorului
este o cămăruţă care închide casa scărilor, iar la dreapta
(sud) o altă cămăruţă. Deasupra pridvorului aşezate
dreapta-stânga (sud-nord) sunt două turle oarbe octogonale.
Intrarea în pridvor se face prin vest, pe o uşă masivă de stejar.
Pardoseala în biserică este din beton, peste care se va aşterne
duşumea de scândură sau marmură. Este acoperită cu tablă.
Pridvorul deschis este susţinut de doi stâlpi în faţă (aşezaţi
sud-nord) şi alţi doi stâlpi în spate, toţi cei patru stâlpi
fiind sculptaţi la bază. Pardoseala din pridvorul deschis este din
beton şi plăci de marmură. Din cauza fundaţiei înalte şi
diferenţei de nivel, se urcă din curte în pridvor, pe o scară de
beton din şase trepte. Faţadele exterioare au de jur-împrejur, sub
cornişe, firide.
Pictura: Pictura
bisericii este realizată de soţii Crişan în anul 2000 în stil
bizantin.
Altele: Corpul
de chilii este din zid, clădire lungă în forma literei L,
răsturnat cu o latură la sud şi alta la est de biserică, mult mai
lungă. Construcţia este doar parter, cu verande, acoperită cu
tablă zincată. Zugrăveala la biserică şi corpul de chilii este
de culoare gri-închis.
.
Mănăstirea
LUPŞA
.
Istoricul: Biserica
mănăstirii, construită din lemn de stejar pe la 1429, este
considerată cea mai veche biserică de lemn din Transilvania. Are
formă de navă şi la început a avut numai altar şi naos, iar în
anul 1810 i s-a adăugat pronaosul şi turla clopotniţă. După 1993
biserica a fost renovată fiind tencuită în interior şi pictată.
Alături de biserică s-a construit o clădire de zid BCA pentru
stăreţie, chilii, trapeză, bucătărie. În dreapta acestei
clădiri este o şcoală pentru clasele I-IV. Înainte de a fi
desfiinţată Mănăstirea era şi un centru cultural în zonă, aici
funcţionând o şcoală şi un atelier de pictură pe sticlă.
Credincioşii şi turiştii dornici de cultură e bine sa-şi facă
timp şi să meargă în centrul comunei Lupşa (la 3 km) unde pot
vizita muzeul etnografic, înfiinţat şi organizat de învăţătorul
Pamfil Albu. Mai pot vedea şi biserica satului, construită în 1421
de acelaşi ctitor al bisericii mănăstirii. Este pictată în
frescă în 1750.
Descriere: Biserica
mănăstirii cu hramul Sfântul Mare Ierarh Nicolae, construită
din lemn de stejar, este considerată cea mai veche biserică de lemn
din Transilvania. Are formă de navă şi la început a avut numai
altar si naos, iar în anul 1810 i s-a adăugat pronaosul şi turla
clopotniţă.
Pictura: După
1993 biserica a fost renovată fiind tencuită în interior şi
pictată.
.
Sursa: www.manastiriortodoxe.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu