Mănăstirea
SFÂNTUL PROOROC ILIE - ALBAC
Istoricul: În
zonă n-a existat aşezământ monahal. Iniţiativa înfiinţării
mănăstirii a avut-o, în 1990, fratele Irineu Toader, de la Schitul
Crasna din judeţul Prahova şi fratele său, preotul Vasile. Aceasta
a fost şi dorinţa credincioşilor din zonă. Solicitării
credincioşilor şi iniţiativei fraţilor Toader, Arhiepiscopia Alba
Iuliei i-a dat curs şi a aprobat înfiinţarea mănăstirii cu obşte
de maici. Terenul a fost donat de domnul Gheorghe Pleşa, fostul
primar al comunei Albac. Din cauza formalităţilor, locul s-a
sfinţit abia în 1992. Lucrările de construcţie au durat din 1996
până în anul 2000, timp în care au fost ridicate biserica şi
corpul de chilii.
Descriere:
Biserica este construită din grinzi de lemn, pe fundaţie din
bolovani de piatră, în formă de cruce. Spaţiul este
compartimentat în altar, naos şi pronaos. Există şi un pridvor
deschis. Altarul este luminat de trei ferestre, câte una la nord,
nord-est şi sud-est. Iconostasul, din lemn de tei frumos sculptat,
este opera meşterului Augustin Mascasan şi a fiului său, Sorin,
din Nima - Dej. Naosul primeşte lumină de la o fereastră aşezată
pe zidul din sud şi alta pe cel nordic. Pe naos se înalţă o turlă
deschisă, de formă octogonală, luminată de patru ferestre, în
fiecare punct cardinal câte una. Acoperişul turlei este în formă
de clopot. Pronaosul este luminat de câte o fereastră la sud şi
nord. În pronaos se află şi un balcon, susţinut de grinzi din
beton, care se sprijină pe ziduri. Intrarea în pronaos se face prin
vest, pe o uşă din stejar în două canaturi. Pridvorul are în
partea vestică un parapet de beton, înalt de 105 m, pe care vara
stau ghivece cu frumoase flori. Intrarea în pridvor se face atât
prin nord, cât şi prin sud. Pardoseala în biserică este din
duşumea de scândură, iar în pridvor este ciment mozaicat.
Biserica şi turla sunt acoperite cu tablă zincată. Faţadele
exterioare sunt placate cu bârne de lemn în două modele.
Pictura:
Împodobită în 2002 cu pictura în tehnica frescă de
zugravul-iconar Adrian Pancu din Târgovişte.
Altele: La 15 m
nord de biserică este corpul de chilii, parter şi etaj, cu cerdac
la etaj, susţinut de stâlpi din lemn. Clădirea are două laturi
formând litera L. Acoperişul cu ţiglă este foarte înalt, făcând
posibilă construirea unei mansarde pentru chilii. În sudul
bisericii, la 20 m distanţă, este construit aghiasmatarul din lemn,
închis cu geamuri şi acoperit cu şindrilă.
Schitul
CALENE
Istoricul: Schitul
s-a înfiinţat în 1991, din iniţiativa doamnei Ana Albu, care şi-a
donat gospodăria şi terenul în acest scop. Episcopul Andrei a dat
binecuvântarea înfiinţării schitului şi a numit la conducerea
lui pe monahia Melania Cărpinişeanu, care împreună cu mama ei,
ajutată de credincioşii din Calene şi din alte părţi, a reuşit
în scurt timp să construiască o biserică şi o mică clădire
pentru stăreţie, trapeza, bucătărie şi chilii.
Descriere:
Biserica este o construcţie de zid cu cărămidă BCA, pe fundaţie
de piatră şi beton, în formă de cruce. Naosul şi pronaosul
formează un spaţiu comun, fără o delimitare distinctă.
Acoperişul este din tablă zincată. Are trei turle îmbrăcate şi
acoperite cu tablă zincată.
Altele: Clopotniţa se
construieşte la intrarea în incintă.
Schitul
IZVORUL POSAGA
Istoricul:
Biserica a fost construită în 1933 de preotul paroh al satului,
Alexandru Rujdea. Viaţa monahală a început în 1948 şi a durat
până în 1960, când, ca urmare a Decretului nr. 410/1959, Schitul
a fost desfiinţat. Biserica a fost folosită în continuare ca
magazie, atât ea, cât şi alte clădiri părăginindu-se.
Descriere:
Biserica este o construcţie din lemn, pe fundaţie de piatră. Are
formă de construcţie dreptunghiulară. Naosul cu pronaosul nu sunt
separate, suprafeţele formând un spaţiu comun. Pridvorul deschis
este sprijinit pe stâlpi din lemn, foarte frumos sculptaţi.
Catapeteasma din lemn, de asemenea are o sculptură foarte frumoasă.
Uşile de la intrare sunt masive, din lemn de stejar cu o sculptură
ornamentală. Biserica are două turle, una mare pe naos şi alta mai
mică pe pridvor. Este tencuită în interior şi căptuşită cu
şipcă în exterior. Acoperişul este cu ţiglă.
Pictura: Pictura,
foarte plăcută ochilor, este operă a doi cumetri, Gheorghe şi
Dumitru, şi a fost executată în anii 1988-1989. În aceeaşi ani a
fost lucrată şi sculptura de către meşterul Ioan Achitei din
Moldova.
Altele:
Clopotniţa, construită din lemn şi acoperită cu şindrilă, este
susţinută de stâlpi puternici din lemn şi ei frumos sculptaţi.
În incinta schitului este un frumos altar de vară construit din
lemn, acoperit cu ţiglă şi susţinut de şase stâlpi din lemn
sculptat. Clădirea pentru chilii, trapeza, bucătărie, stăreţie
este din lemn, pereţii fiind tencuiţi în interior şi căptuşiţi
cu şipcă în exterior. Este acoperită cu ţiglă şi la fel de
cochetă ca şi biserica. Împrejmuirea din faţă, paralelă cu
drumul, este din zid masiv de piatră la bază iar deasupra acestui
soclu este uluca din lemn.
Schitul
TET
Istoricul: Monahul
Ghenadie, de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, călugărit la
Ierusalim, a avut o vedenie prin care i s-a cerut să înfiinţeze în
acest loc o mănăstire. Împreună cu credincioşii din zonă, care
l-au ajutat, a construit o mică biserică din lemn, acoperită cu
şindrilă. Construcţia a fost începută în 1945 şi s-a continuat
cu construcţia chiliilor, terminându-se în 1957. N-a durat mult
viaţa monahală aici, pentru că a fost pus în aplicare Decretul
nr. 410/1959, călugărul fiind bătut şi trimis la închisoare. A
revenit în aceste locuri după 1990, dar, fiind bolnav, a decedat. A
fost înmormântat în incinta mănăstirii.
Altele: Slujbele
se ţin dimineaţa la ora 6, după amiază la ora 17 şi 1, noaptea
de la orele 24-3.
Sursa: www.manastiriortodoxe.ro
